Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu“ de la Sâmbăta de Sus

                                                             www.manastireabrancoveanu.ro

        
      Pe lângă splendoarea aşezământului monahal la poale de munte, într-un peisaj de vis, turistul poate să admire muzeul de icoane pe sticlă, biblioteca monumentală, atelierul de pictat icoane pe sticlă şi Academia Ecumenică. Muzeul de aici a pornit de la colecţia personală a fostului mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală. Aici există una dintre cele mai vechi colecţii de picturi pe sticlă care datează din secolele XVIII-XIX. Capodoperele de artă sunt lucrate în manieră naiv populară şi aparţin stilului brâncovenesc.
                Povestea mănăstirii începe în secolul XVII. Atunci Preda Brâncoveanu a înălţat prima biserică de lemn pe Valea Sâmbetei. Tatăl său, Constantin, ridica mai târziu prima biserică din piatră pentru a salva ortodoxismul din calea distrugerii habsburgice. În 1785 mănastirea a fost parţial distrusă din ordinul generalului Bukow din Viena. Toate chiliile au fost rase de pe faţa pământului, iar călugarii au fost obligaţi să părăsească mănastirea. În urmatorii 140 de ani, mulţi oameni de vază au încercat să reconstruiască lăcaşul de cult distrus. Mitropolitul Andrei Şaguna, episcopul Ilarie Puşcariu. Al doilea ctitor este mitropolitul Nicolae Bălan, care a început reconstrucţia în anul 1926. Sfinţirea mănăstirii a fost în anul 1946, după război.
       
      Biserica este construită în stil brâncovenesc. Pietre masive decorează ferestrele şi încadrează uşile. Clopotniţa este octogonală pe exterior şi cilindrică pe interior. Picturile de pe portic reprezintă scene din Vechiul Testament. Intrarea în biserică se face printr-o uşă groasă de stejar încadrată de piatră. În partea de vest, unde se află pictura Fecioarei Maria, se poate observa şi portretul Brâncovenilor, fondatorii bisericii. În interiorul mănăstirii se află cinci clopote de la Viena ce cântăresc 2000 kg.  Zidurile care înconjoară mănastirea au fost reconstruite în stil brâncovenesc, sub formă de cvatrilater. La parter, în partea de nord, sunt amplasate chiliile călugărilor. Primul etaj adăposteşte clopotniţa şi o biserică nouă extrem de spaţioasă. La parter, în partea de sud sunt amplasate sala de mese, bucătăria şi chiliile, iar la primul etaj găsim o imensă bibliotecă.